Toți cei din preajmă,îmi devin colegi,
Chipuri umane care nu le-alegi,
Te poți baza pe ei,mult sau puțin,
Nu te primesc cu ramuri de măslin.

În colectiv sunt veseli sau sunt triști,
Unii sunt sceptici, alții-s optimiști,
Se disting prin gânduri, caractere,
În adîncul lor purtînd mistere.

Luptăm din greu echipă să formăm,
La întruniri cu drag ne adunăm,
Ca un furnicar pornim spre casă,
Unde rosturile ne apasă.