de cele mai multe ori ajung acasă prea devreme pentru a dansa cu tine

încerc așa

mă desprind de umbră ea se întinde comod privește în sus numără până la zece atunci trag aer în piept sar câteodată picioarele îmi rămân suspendate în aer ca o moarte altădată cad prea repede o frântură de rotație rochia se așază cuminte



mâna mea se întinde către umbră ea surâde hai încă un salt doar unul un dans pentru tine un dans pentru mine râd umbra își înfige degetele în părul meu mă sărută mă învârte doar ea nu amețește



nu nu tu nu ai niciodată răbdare nu îți potrivești ceasul după timpuri umbra îmi întinde scara

urcă

urc sigur toate scările mă duc în același loc niciuna suficient de înaltă

hei umbră lasă-mă să cobor nu mă privi așa vreau să dansez

îmi aruncă un voal anii mei fac zgomot asta se vede eu tac îndrept cutele până la urmă cerul ăsta nu e așa de înalt

lumina e din ce în ce mai slabă umbra tace mi se înghesuie sub coastă mă așez în fotoliu aștept