acum cioara
simte o privire își ia zborul
planează deasupra capetelor grele
însoțite de baloane limpezi,
tu scoți un hulub din mâneca verde
și trei papagali din cealaltă mânecă
îmbibată de sânge,
le poruncești să se ascundă printre crengile
pomului înzăpezit.

din buzunarele tale atârnă
panglici eșarfe batiste pătate
mă întrebi ce planuri am pentru astăzi
ceafa ta miroase a timp pierdut
din jobenul auriu țâșnește un stol de vrăbii
nu am nici un plan, îți răspund,
nu știu dacă mai eram în viață
când am ieșit la plimbare,
tu îți vâri mâna după guler și mai scoți
un porumbel dresat
care dispare în nămeți.

o așteptăm cu multă răbdare
pe cățelușa ta albă
să se ușureze sub copac,
apoi intrăm în casa înaltă
unde morții fac gimnastică pe covor.