ÃŽn spatele acestui zid
Se ascunde muzeul sufletelor de ceara.
Ne putem regasi cu totii aici
Mai zambitori și imobili
Aidoma vietii noastre banale.
Sintem cu totii egal rastigniti
Incepand cu Adam cel vesnic mirat
Urmand apoi apostoli, martiri și eroi,
Printre ei, vanitosi, sintem și noi
Cersetori ai mizeriilor zilnice.
…
Veniti deci,
Vizitati muzeul acesta tacut
Iar apoi cu mandria luminandu-va chipul
Ocupati-va fericiti soclurile goale
Și stati linistiti:
Cind moartea nu trece grabita cu matura-n mana
Sosesc mereu vizitatorii:
Copii, mai tineri și batrani.
…
Și nu plangeti.