agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ Apoi reîncepe forfota obișnuită
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2002-07-12 | |
Nu plang la nori, nici soarele cand ma rasare
nu rad la luna ca nebunii aristocrati Nu zambesc la padure, nici impresionist nu sunt, si nici nu vreau sa scriu eminescian. Nu-mi plac vederi din munti, nu-mi place apa de la robinet si nu mai vreau sa spun nimic. Sunt rasfatata, imi place sa pun botic, sa ma supar pe cine stie cine cand imi zambeste cu dezolare cate-un baiat cate-un baiat. Cate unei fete ii ghicesc in palma cate unei fete, cateodata, cand nu se mai lasa soarele rosu peste noi peste noi. Dragule, dragule, norii de-albastru nori de alabastru Se lasa peste mare peste mare O mare de noi, de plansurile noastre iti amintesti? Placerile noastre de pe plaja, sampanie si restaurantul "Insula" iti amintesti? Iti amintesti?... Nu-i nou nimic, iubirea-i veche persoana-i noua, ma innoiesc cu ea odata si plang, plange si ploaia, plange si padurea si norii si noi iti amintesti? "Cafe Efendi" Un capat de lume.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate