Si-a dat seama ca are nervi, fara sa ii fi facut cineva ceva.Pur si simplu e una din zilele alea in care totul e enervant, nimic dragut la tv, odc-ul nu merge, netu e prea tranchilizant, afara e urat, telefonul e un obiect de decoratiune...nu suna niciodata...o fi vre-un inceput de sfarsit de lume contemporan.
Cand era mica si-ar fi dorit, ca miile de copile, sa se faca doctorita, cand a mai crescut ar fi optat mai bine pentru prezentatoare tv, dragute doamnele acelea cu paharul de apa in stanga biroului si foile pe care scria mare fiecare stire in parte.Prin vremea generalei s-a intors la visul ei de a fi doctorita, e ciudat cum scapa copii de fobii, cand isi impun ca le place ceva. Isi aducea aminte un moment in care baga ace in cerebelul broastelor alunecoase la ora de biologie, ora predata de doamna Morun...si acum, dupa cateva decade, nu poate omora nici un gandac...lirismul nu ii da voie...lirismul... Ne impunem sa ne placa sau sa ne displaca lucruri fara a sti cu exactitate ce inseamna "a-ti displacea"...trist.Oamenilor nu le place ceea ce nu inteleg...e oarecum logic...nu imi place house-ul, matematica si fotbalul...atat de simplu.
Scrisese in agenda pentru astazi: "il vad.." Un zambet abia sesizabil in coltul gurii...il vede..
Cauta telefonul prin metri de cearsaf alb care o invelesc...
"Ci faci, mami?....nu nu sunt suparata, am o stare aiurea...tu ce faci?...a , la munca?...nu ma, nu am nevoie de bani...am nevoie de dragoste materna, ai vre-un pic sa imi trimiti si mie?....cum sunt?Nebuna?Ha, ha..e ereditar puiule...nu mama, sunt ok....te pup si ti iubesc...pa pa.."
Da, contactul telefonic a fost infaptuit, dragut...acum mai trebuia sa sune..sa-l sune...dificil...a suna...a nu suna...nu!
Uneori e suficient sa iei telefonul, sa te gandesti si sa iti amintesti cele mai frumoase convorbiri...si toate senzatiile revin, ca in treaba aia cu binecunoscuta madleina proustiana...de ce sa risti o convorbire care poate fi mai putin reusita ca alea...nu....sa nu sunam, deci.
Fixista pana lacapat, o roade faptul ca a avut tupeul sa treaca in agenda " il vad"...nu putea sa scrie ca azi se va gandi la el toata ziua...nu va face nimic altceva decat sa se gandasca la el?....nu!
O zi predestinata sa fie aiurea trebuie traita asa...stoicii sa traiasca...isi trase pe ea o pereche de jeansi de vreo 3 ani...demodati pana in ultima cusatura...o bluza verde cu fermoar, gluga si un imprimeu "i'm a star" cojit pe spate si se pregati sa iasa...unde?On vais voire...

Isi aminti ce ii zicea maica-sa mereu: "Daca iti strangeai banii de tigari, iti luai masina"...mereu isi aminteste cand asteapta autobuzul...Cobora la opera.De ce s-a inventat intamplarea, daca nu sa iti demonstreze ca nimic nu e intamplator?Pe la Mc-ul de la Kogalniceanu se intanli cu o prietena din liceu...din categoria "femei realizate": 23 de ani, un copil de 2 anisori(nu a pierdut prima ocazie sa ii arate o poza..dap...dragalas), evident sot, bugetar, casa luata in rate, in Berceni...si, trebuie dedus, fata de masa cu imprimeuri cu flori, in bucatarie...deci waaaaw!!!
"Ce faci?Bem o cafea, ca eu am o fereastra de o ora pana sa ma intanlesc cu urmatorul client?"
...se va bea cafea...la universitate intr-o cafenea la subsol. Una dragalasa rau, unde se baga numai jaz, dreapta, inainte de anticarii aia ambulanti(daca nu s-a putut sa alegem persoana, sa luptam macar pentru loc)
Care va sa zica: "bla-bla-bla, o, nu...bla-bla-bla, hai nu mai zice...si ala din banca a treia?bla-bla-bal..."..O ora in cap.
Cand iesi din subsol avu parte de un gram de soare, bun pentru suflet...dap..o zi proasta!
Cobora pe jos pana la Unirii, isi casca ochii pe la magazine, fara a dori sa cumpere ceva..
Toata lumea ar astepta acum sa se intample episodul in care ea sa se intanleasca cu el, nu?...nu!..cel putin nu inca. Isi lua un ziar si se opri din nou, la un Fast Food(Sherif's cred), isi lua de la autoservire o cafea si o prajitura cu nuca si se aseza la fumatori, adica langa geam...
Informatii sporadice de prin ziar, oameni, poze, oameni, cafea, oameni...
"E ocupat langa tine?"Ridica ochii si vazu un tip..cam atat ii inspira...un tip...
"Da, o sa vina cineva.." Mereu spunea replica asta...
"Chiar nu mai sunt mese si astept un prieten, nu e nici un fel de incercare sa...nici nu vorbesc cu tine, daca vrei!"
Insitent..."ok...dar daca se elibereaza o masa ai sa fii dragut sa ..."
"Bineinteles"...ca nu, era subtextul...isi afunda din nou ochii in lectura de-a dreptul incitanta a ziarului.Ii simtea privirea si devenea deranjant, se gandea sa plece, dar nu avea nici o tinta si masa asta era una cu o vedere foarte buna...I-ar fi zis vre-o doua...dar crizele astea antisociale se intamplau mereu numai in scenariile ei, deci nu ar fi avut cum sa zica:"ce te holbezi asa la mine?", nici in ruptu' capului.
"Sa stii ca te-am mintit"..
Nu a rezistat nici un minut..."Stiu, nu aspeti pe nimeni..te-ai asezat aici doar ca sa intri in vorba cu mine, nu as vrea sa fiu nepoliticoasa dar as prefera daca nu ai face-o."
"Vroiam sa zic ca am mintit pentru ca nu astept pe cineva...astept mai mult persoane...si as fi vrut sa te intreb daca mai stai mult.."
Ce? Injositor, jenant, trist...
"Scuza-ma...ok...dap..eu tocmai ma pregateam sa plec..."
Dupa cum spuneam mai sus...o zi proasta..proasta...proasta...
Dar isi nota si astazi ceva in agenda: "Nu iti mai nota nimic din ce iti doresti sa faci...fa...si daca merita...noteaza dupa..."