Floare vie să vrei,
Floare vie să n-ai.
S-o iubești,
S-o sădești,
Chiar și-n somn s-o'ngrijești,
Chiar tu hrană să-i fii
Și să uiți,
Să nu știi
Că e floare,
Că moare
Și pe tine te doare.
Fii turbat,
Obsedat,
De măsură uitat,
Zi și noapte,
Nebun,
Þine-ți floarea în turn,
Pe un munte tăiat,
Niciodată urcat,
Și de zei
Și de oameni
Și de diavoli uitat.
Și'ntr-o zi când te duci
Nici s-o plângi să n-apuci.
S-o vezi cum piere,
Cum se usucă,
Cum visul pașnic îți e pe ducă,
Și s-o veghezi,
S-o priveghezi,
O noapte-ntreagă
Și-a doua zi
S-o'nmormântezi.