În pântecul mamelor

lui Nicolae Velimirovici



În pântecul mamelor n-am avut parte

De lupte politice și de revoluții,

Mass-media, scandaluri, și VIP-uri, și foarte

Savante, deșarte, și goale - discuții –



În pântecul mamelor n-am avut ziare –

Și nici în cordonul ombilical

N-aveam DVD-uri, TV-uri, canale

Și nici sateliți de privit, în zadar –



Cu toate acestea, în pântecul mamei

Trăit-am în pace, cum n-am mai găsit

Decât în tăcerea de schit a icoanei

Copil ocrotit, mângâiat, fericit –



Mas-media ne vinde mereu, fericire –

Nu-i clipă în care, în vrac, la pachet,

Să nu ne ofere, vicleană, o știre,

Cuvinte liniare – curgând, berechet!



Și nici-o concluzie, și nici-o morală,

Nici brațele mamei, nici leagănul ei –

Nici pace pe-o Lume lovită de-o boală

Ce n-are măsură, credință, temei –



În pântecul mamelor noastre așteaptă

Mereu, prin cotloane, ceva de gândit,

O Lume mai sfântă, mai bună, mai dreaptă,

Ce nu își dă pruncii la cei care mint –



În pântecul mamelor noastre e-o pace

Pe care, zadarnic, stăpânii ne-o vând

Cu staifuri, reclame, regie, cu troace -

Copilul din noi o refuză, plângând –



În pântecul mamelor noastre e-o altă

Planetă, ce tace, și-ascultă, mereu,

Copil gângurind fericit spre-o înaltă

Metanie spre oameni a lui Dumnezeu…