Felină argintie și vie precum râul
Ce șerpuiește-asemeni grațiosului tău trup
Prin sofa șifonată și-întinsă cum ți-e părul-
De câte ori mă zgârii, de-atâtea ori te pup!

Cu vocea răgușită, cu glasul tău domol
Ce parcă îmi recita ca un poet prea scump
O strofa cam perfidă dintr-un poem frivol-
De câte ori mă miauni, de-atâtea ori te pup!

Un mic impuls vandalic te face să tresari
Și îl transformi rapid în impulsuri mai mari-
De câte ori te-alinți, de-atâtea ori te pup!

Și dacă mânioasă și agresivă-mi ceri
Toată solemnitatea ce-ncântă la dureri-
De câte ori te superi, de-atâtea ori te pup!