agonia
romana

v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 


Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 723 .



Fantezie în La Minor
poezie [ ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [sturion66 ]

2007-01-26  |     | 



Azi am urcat până în vârful
gândului meu cel mai enigmatic,
cel pe care încă nu vi l-am mărturisit
și pe care-l păstrez ca pe taina tainelor, el
fiind măsura mea și a tuturor nefericiților
plecați în căutarea acelei metafore
extraordinare, căreia îi mai spunem
Cel Mare, Atotputernic și din dragoste
și alint, îi mai spunem Bunul. De altfel,
singura noastă licărire frumoasă, fiindcă
toate celelalte, pe care noi le pretindem
invenții, au mai fost săvârșite de alții,
cu multe epoci înaintea urcării noastre
în șaua luminii.
Eram, așadar, pe ultima zăpadă cu miros
de smochine trecute. Cerul pe care-l ștergeam
de praf, era mai albastru decât niciodată. Nu
mai avea nimic din azurul seren al lui Cezanne;
era acum albastrul acela fanatic al lui Pablo
nebunul,- el almo del pueblo españiol -, Picasso,
tigrul acela superb, care stătea mereu încordat,
gata să sară și să juguleze prada și care a făcut
un salt cât o lungime de veacuri atunci când
i-a amestecat pe toți pictorii la un loc și
făcându-i totuna, s-a pus pe el regele unui
curent artistic revoltător de frumos!
Se însera și să nu dispară cumva
frumusețea aceea de albastru sălbatec,
l-am strâns de la un capăt la altul
ca pe un banner cu slogane politice
și făcându-l sul,.l-am pus la subțioară.
Noaptea veni ca un vuiet și vedeam cum
semenii mei de pe Terra se retrăgeau la culcare.
Era stins pământul; stins și întunecat, când eu
m-am lăsat ca un fulg pe trupul inert al Lunii.
Ea, sfânta,( așa cum încă o mai numesc bătrânii),
era acum sub tălpile mele goale,
ceea ce rebotezase Neil Armstrong în 1969,
după ce a udat-o cu propria lui udătură. Era acum
Luna umanizată, violată și supusă lui Apollo,
cel care i-a furat pe lângă sacralitate
și o parte din zestre, la care să se
holbeze ochii de infra și lasser,
sfredele moderne care i-au răscolit
toate tainele, pentru că așa învățaseră
yankies de la prietenul lor Hemingway:
„To have and have not!” Și au declarat-o
cu logică simplă anglo-saxonă , teritoriu american!!!
Sunt așadar, cetățeanul celui mai puternic și
celui mai întins stat din sistemul nostru solar.
Dacă doriți amănunte, puteți să-mi trimiteți
scrisori pe adresa: Strada Craterul cel Mare,
Colț cu Avenuda Tranquillity, numărul 666,
Statul Selena, ori dacă doriți, pe scurt,
The silent Voyager P.O. Box 777x9!

.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!