Poleit sub ochi de inger



Poleit, sub ochii mari de înger
Port pe umeri curcubeul frânt.
În genunchi rostesc înc-un descânt
Și maă biciui cu lăstari de sânger.

În spirală, ce păcat se-ntoarce
Ca să mă atârne-n furci de cer?
Cioatele pe umeri sunt de fier
Și-s strivit de ultima din Parce.

Lacrimi am uitat de multă vreme,
Gemete nu pot să mai alint,
Doar un dram pe-un fir de hiacint
Am păstrat pe scutul unei steme.

Cavaler, cu dorul sub armură,
Am pornit în ultimul turnir...
Ai să-mi cauți stema-n cimitir
Și de-o vei găsi s-o porți pe gură.







Te-am chemat


Adiai, fără formă-ntr-un miez,
Te-am chemat într-o coajă, din crez,
Te-ai codit, ți-era bine în bob,
Þi-am cântat ca reginei un rob.

Așteptai un alt timp, un alt val,
Îți strigam răstignit jos pe mal
Și-ai venit! Eu, cu inima-n mâini
Luminam cu lumina din pâini.

Mi-ai fost tot: si-aspiratii, și rang
Și pluteam amandoi...bumerang
Te-ai întors cu privirea tăiș,
Ai pălit steaua mea pe furiș,

Ai lovit și-ai trimis-o la colț
Răstignind-o pe pietre cu-n bolț.
Astăzi cuiul de-argint a prins ram
Și te asteaptă... rabdare mai am

Sunt un tată boltit în etern
Ce pe calea-ți de-ntors mă aștern
Praf de stele și vise târzii
Și te-aștept ca să vii...ai să vii?