Pleoapele-mi ca niste port-cascade,
S-au intredeschis soptit,
Purtand sub ele taina nemuririi.

M-am ridicat greoi din mine
Sarutand piciorul patului,
Ca un miracol static.

Mi-am regasit pe buze echilibrul divin
Schimbasem deja anotimpuri,
In grup de cate patru,
Si ametisem de necunoastere,
Contempland in noptile albe
Visele negre.

M-am ridicat greoi apoi,
Facand primii pasi catre mine,
Regasindu-mi mersul stangaci,
Catre lume...