mă gândeam la animalul acela ciudat
cu aspect de moluscă uitat în tigaie
după ultimul chef de cartofi fierți și carne roșie
când te-am întâlnit atât de concretă
cum doar animalele submarine nu erau
except, of course, those sirens

cântai pe-atunci pe scena cu lunatici
vocea ta m-a bântuit o vreme prin vise
ca strălucirea unei lame jumătate rugină jumătate inox
obișnuiai să tai octavele oblic
direct pe creasta sângelui celui mai ascuns
din care nicicând nu băusem

erai frumoasă știu că sună patetic
părul tău strălucea și el în fereastra
deschisă larg spre tălpile trecătorilor
albăstrui ca flacăra unei comori
de fiecare dată când revizitam locuri păgâne

să fi fost efectul indigestiei
de după ultimul chef cu cartofi fierți și carne roșie
firul de plumb al întâmplării
arcuit letal pe călcâiul iluziei
crescut cu grijă prin cotloanele somnului
liniuța noastră de unire
eu tremurător ca piftia - tu atât de vie

____
N.B. Interzis a se introduce pe blog-uri personale și alte site-uri
fără acceptul expres al autoarei. Mulțumesc.