Vreau să simt că nu mă doare,
Cum aș fi putut să știu?
De unde vine o vorbă care,
De multe ori m-aruncă-n pustiu!
Am învățat ce-nseamnă așteptarea
De tot ce de mult am vrut
Și iată, mi-am pierdut răbdarea
Știu doar că toate m-au durut
Atunci când mi-am amintit
De tot ce s-a-ntâmplat atunci
Însă gândul meu a amorțit
La imaginea acelor ochi adânci
Am ințeles că este un sfârșit.
Dar pentru mine nu a fost...
Știu acum cât de mult am râvnit.
Pentru că toate au un rost…