Întotdeauna mi-am imaginat timpul ca două roți mari
două roți uriașe aș putea spune
atât de mari încât sunt adăpostite în două clădiri separate

Pe una dintre ele scrie ceva
iar pe cealaltă e o altă inscripție
ambele indescifrabile

Dacă mă uit pe fereastră văd cum pescarii își fac de lucru prin port
Dacă nu mă uit pe fereastră nu văd nimic

Dacă te-ai uita și tu pe fereastră cine știe ce-ai vedea
Poate chiar un magazin întreg
poate un lup care încearcă să sfâșie o oaie
sau o pasăre care tocmai și-a terminat cuibul
sau poate doar pe mine

Dar parcă totuși sloiurile au început să se topească în josul râului.