E lună plină... Rondă, voluptoasă
Își etalează chipul în zenit,
Trezind adânci ecouri de maree,
Ce-mbrățișează țărmul adormit.

Prin vârfuri de pădure seculară,
Copacii-mplântă suliți către cer.
Tăcerea-i sfâșiată de urletul sinistru
Al unui lup stârnit de-al ei mister.

Pulsează-n vene ritmul de țimbale,
Adânc întipărite pe retină,
Dansează iele-n iarbă ritualuri,
Desculțe, despletite...-i lună plină...