nu rîd nu plîng
în jurul meu aceeași spaimă
îți torn pe față o zgură
rîncedă să îmi ucid gîndul
ce umblă cu toate
rănile deschise pînă la
pedeapsa finală ca un fel de
coliziune tragică cu carnea ta
topită de căldură ce mă va
acoperi pervers ca o eczemă