Doina

Doina, doinita !
De-as avea o puiculita
Cu flori galbine-n cosita,
Cu flori rosii pe gurita !

De-as avea o mindrulica
Cu-ochisori de porumbica
Si cu suflet de voinica !

De-as avea o balaioara
Nalta, vesela, usoara
Ca un pui de caprioara !

Face-m-as privighitoare
De-as cânta noaptea-n racoare
Doina cea dismierdatoare !

Doina, doinita !
De-a, avea o pusculita
Si trei glonti în pungulita
S-o sorioara de bardita !

De-as avea, pe gindul meu,
Un cal aprig ca un leu,
Negru ca pacatul greu

De-as avea vro septe frati,
Toti ca mine de barbati
Si pe zmei incalecati !

Face-m-as un vultur mare,
De-as cânta ziua, la soare,
Doina cea de razbunare !

Doina, doinita !
Si i-as zice: "Mindrulita,
Mă jur p-asta crucilita
Să te tin ca un badita !"

Si i-as zice: "Voinicele,
Să te-ntreci cu rindunele
Peste dealuri si valcele !"

Si le-a, zice: "Septe frati,
Faceti cruce si jurati
Vii în veci si nu va dati tu

Hai, copii, cu voinicie,
Să scapam biata mossie
De pagini si de robie !