Poate fi această lume altceva
Decât o închisoare de mătase
În culorile zeghei
Urmele de struguri verzi ale șerpilor?

Dar ce înalte aceste ziduri
Pline de ceruri evadate
Frumos crestate în beregata gratiilor
Ochiul atât de tăcut al ușilor
Mușchiul nemișcat al gardienilor
Lacrimile de melci înfloriți ale ferestrelor
Brațele umbrite de aripi ale iubitului


Târziu după dansul cu păianjenii
Paznici ai luminii și consecințelor ei
Mă întorc în visul erotic al întunericului
Când somnul își trezește hingherii
Cu haitele sale de anti-câini
Pe urmele suflului urcător în Absolut.