Visam cu ochii deschisi,
Ochi albastri de copila
Slaba, lunga, palida,
Naiva si melancolica,
Visam ziua si noaptea
Sa o ating, sa fie a mea!
Sa o culc seara pe perna,
sa o invelesc,
Sa ma joc in parul ei balai,
Lucios, sa-i dau jos hainutele,
Sa-i dau micul meu dejun,
Sa o spal, sa o parfumez
cu parfumul mamei.
Cand o vedeam in vitrina
Imi doream sa cresc repede de tot
Sa muncesc si sa o pot cumpara
Din primul salariu.
Ma visam strangand
Banii in pumn,
Plina de emotie,
In drum spre magazin.
Si-am crescut, da, e drept repede,
Acum abia cred ca prea repede.
Am luat primul salariu
Si n-am uitat de papusica mea!
Magazinul nu mai exista,
Intre timp au aparut alte papusi,
Mai frumoase, vorbitoare chiar,
Si de fapt, am constatat ca
Nici n-o mai doream.
Exista un timp potrivit pentru toate.
Cat te iubeam! Cat te doream!
Dar intre timp au aparut alte papusi
Si magazinul se desfiintase.
Papusa mea din vitrina…
Ma bucur ca mama nu mi-a cumparat-o!
De fapt, cred ca …
Cred ca nu m-as fi bucurat la fel de ea
Pe perna mea…
Papusa mea din vitrina.
Toata viata de fapt, visam in continuare
La papusile sau la masinutele din vitrina.
Numai ca, acum, le spunem altfel.
Nimeni nu viseaza,
Nu poate visa inca, la papusa de pe perna sa.
Anumite papusi
E bine sa ramana in vitrina.