adevăr îți spun că te vei lepăda de mine de trei ori
am ajuns foarte aproape
aici
ultima vorbă ne va desface

acest gust al sfârșitului ne înconjoară
cu mâna întinsă
oprindu-se la milimetru de neînceputul
unei atingeri

îți spun: am să termin eu sfâșierea ăstei guri
șterg părul din ochi, trec mai departe, mai departe
cât mai departe de alt mort
alt timp mort dinainte
de alte lucruri întâmplate fără de început și fără de sfârșit
ca un fulger

și așa trec străzi necunoscute și cotituri și zile numărate în ani lumină sau întuneric
dacă mă opresc
mă invadează
gândul că mi-e dor
mi-e dor de morții aceștia
toți cei pe care nici nu i-am cunoscut încă
începuseră sfârșitul înainte să sfârșesc de început
vorbele astea rup una din alta, mă împletesc
urmărind fiecare colț
de viață

a treia oară
nici nu mă voi fi știut
neîncepându-mă