Ieri m-a sunat Tănțica de la Sfat,
Să-mi dea o veste, nici nu știți de care:
Zicea de un gagiu cu căutare,
Că gata e cu el, s-a însurat.

Adio dar, amoruri ilegale,
Vrăjeli, gagici, priviri la ale tocuri.
La piață de acum, s-aducă smocuri
De ceapă și mărar, pentru sarmale.

Karate ioc, copilul la plimbare
Se cere scos și-i musai de tătic.
(Mânca-l-ar mă-sa mare de voinic!)
De meci, nici pomeneală! Salutare!

Nu știe încă, nu cumva să-i spui:
Gingáșa soțioară, o mimoză,
Cu ochi sașii și trup cât o batoză,
E ’fată bună’ (‘bunăăă’ orișicui).

De mâine seară, soacra iubitoare
De gigolo cu farmecu-i viril,
Cu tot cu soțul ei deja senil,
La el se vor muta, că-i mai la soare.

Atunci precis gagiul dintre blocuri
Va da în scris că vrea electroșocuri.

POEZIA CARE M-A INSPIRAT

Sonet 98 (Sonetul gigolo-ului)
de Cristian Vasiliu


În baruri, prin tunelul de mulțime,
'Mi-ntorc privirea după zvon de tocuri
Și ațâțat de farmece și jocuri,
Mă-mbățosez (să fiu la înălțime).

Sunt falnicul gagiu de după blocuri;
Roiesc privirea parcă-s pus pe crime
Și abordez puicuțele în rime,
Gesticulând ca la electroșocuri:

"Păpușă dulce, știu ce mult îți place
Să ai mașină, casă, lucruri fine
Și-un musculos ce-a învățat karate..."

Se rățoiesc formal: "Lasă-mă-n pace!"
La început, dar se întorc la mine,
Căci farmecu'mi viril le dă pe spate.