Joc ruleta rusească.
De unul singur.
ÃŽnving mereu.
Sînt aplaudat.
Prietenii rîd, chibițează, fac pariuri.
Foc după foc,
își umplu ori golesc buzunarele.
Sînt nevoit să joc pînă la capăt.
Dacă mă opresc, pierd onoarea.
Dacă nu, viața.
Așadar, foc!
Prietenii exultă. Astă seară,
unii se vor întoarce acasă bogați.
Încă o dată! încă o dată!
Moartea? E aici, ca întotdeauna.
Îi simt asprimea prefăcută,
de mamă ce nu vrea să-și vadă
copilul prea răsfățat.
Eu nu iau nimic.
Joc din pură plăcere.
La sfîrșit, voi fi atît de sărac
încît nu-mi va mai rămîne
decît să visez.