nu mi-e mie, popo
frică sau rușine
nici n-aș avea de ce
tu ești cel ce te scapi pe tine
poți să mă exilezi
cât vrei doar ești pus
în funcție de cel de sus
adică cel ce prin puterea moaștei
nu se va ridica
mai sus de la genunchiul broaștei
slujești la doi stăpâni
și la nici unul bine
mi-e milă popo
uneori de tine

și de sărmanul tău destin
de vas încăpător
pe care e facil
și totodată nebunesc
cu-o lovitură de picior
să-l prăpădesc

ar fi mult prea ușor
să-ți dau dovada neputinței tale
de-a fi vreodat' ulcior
cu apă proaspătă
rămâi doar dovada meșterului
care beat din când în când
mai strică oale