Sinistre mașini de armată,
Trec zice-se la paradă
Cu oameni brăzdați sus pe ele,
Fete naïve le fac mentenele.

Tunuri de-oțel cu țevi mari groase
Îndreptate spre cer de mătase.
Lumea e mândră desigur,
Aclamă pierdută-n pustiuri.

Avioane imense tractate,
Pe aripi femei cățărate,
Malefice păsări de moarte,
Mii de efluvii împarte.

Săraca lume pierdută,
Nebună lăuză și mută,
Singură-și vede pieirea,
De ea construită menirea.