Sunt povestea unui om care dorește măcar
Două-două-două corpuri
Să înec vreunul din sentimentele care mă surpă din interior
Aș accepta chiar și un hoit umil murdar plin de purici
Lăsat abandonat bolnav infirm de bătrân epileptic sau tânăr drogat
Chiar unul pe care-l scuipă toți sau
Îl pășesc de parcă ar fi invizibil
Aș vrea să am și eu un satelit
Care ar purta în locul meu focurile ce mă ard
Iar eu să fiu capodoperă de piatră sculptură a lui Fidias
Sunt povestea asta povestiți-mă altfel