Îmi port resentimentele
cu nonșalanță –
sticluță cu otravă
pitită-n dreptul inimii.
Strâng, cu afecțiune chiar,
la piept cucuta,
am teamă să nu agit fiola.

O păstrez cu grijă pentru diseară,
bunăoară,
când stihia vrajbei va izbucni
din Ego, din nou, din nouri,
răvășindu-mi anima
în toate ale sale
patru puncte cardinale.

Într-un târziu,
cu ochi vitriolat de nebunie,
voi arunca în foc
scrisoarea care,
voi arunca în foc
scrisoarea care…

Biserică arsă
În zi de sărbătoare.