Cel care stoarce
Lacrima din ochiul cerului
Și al pământului
Va plânge cu lacrima prafului
De piatră,
Și cu polenul de păpădie.
Când stoarce lacrima din ochiul timpului
El poate vedea
Jocul secundelor
În depărtarea stelelor.
Din Soare mai stoarce foton luminos
Ca o lacrimă de zăpadă
Topită în inimă.
Lucrul mâinii e pradă
Recelui plâns de lumină.

De-atâtea nopți,
De-atâtea zile fierbinți,
Poetul vorbește
Cu lacrima-n dinți.