eu nu pot să mor în poziție de drepți
ci mai degrabă cu genunchii la gură,
chircit ca un prunc
în uterul domnișoarei cu coasă
așteptând cu sufletul la gură
andreaua mântuitoare
de avorturi premature
din moarte spre habar n-am ce
călcând

pe piept
garoafele se ofilesc mai greu,
iar capacul stă șui dacă
adopți o îndărătnică ghemuire
ca la educație fizică
când executai pasul piticului
alături de colega ta de bancă
pe care o ajutai la făcut
lumânări
și poduri pentru tumbele imperfecte
ale cocoșaților
cu frunțile în poala
trecândului
de pe un mal pe altul
al nemărginirii.