agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2007-06-03 | |
Fata de pe stâncă
Pe-o stâncă așezată la marginea mării, O fată tăcută ca gândul obosit, Răsăritul vieții scălda în priviri cu ochii dilatați, Simțea nerăbdare mării înspumate de-a săruta tot țărmul, Ca și iubirea ce-n sufletul ei tânăr de mult clocotea. Cum munții după îmbrățișarea mării adânci tânjesc, Cum păsările cerului coboară lin din zbor Să arate că și ele știu perechea să își iubească, Domnul spre fata uimită privea drăgăstos Știind ce destin frumos o așteaptă. Căci nici o cutezanță omenească doamne, Oftă cugetând printre clipe, fata de pe stâncă, Nu mi-e atât de râvnită, ca dragostea mea, Fără de care viața mi-ar fi zăvorâtă. Doamne ocrotește-mi-o! în gând se ruga, Când el, ca neliniștitul Neptun Cu sarea mării pe piept, radiind de iubire, Cu drag frumoasa visătoare de pe stâncă o îmbrățișa, Făcând-o să învie mai frumos ca niciodată, Atunci, când soarele din mare răsărea. 03-06-2007
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate