ochii tăi uluiți râvnesc fără voie
imitându-mă pas cu pas înainte de a fi rănit
ard ca să am ce mânca
dar ce nume stârnește trecerea
frânghierului
acoperindu-și fața
cu inima despicată de chemarea lunii
ce năvod tulbure coboară
așază vameșul
să ne veselim într-însul
nu sunt naiv dar te primesc așa cum ești
fără să mă tocmesc
am intrat în lume orb
căutând cu buzele țipătul emisferei
înainte de-a fi fericit dormeam
și pământul se învârtea singur
cum orice durere