Omul care va pleca
va duce cu el
mereu, mereu
iubirile sale.

Poate vor fi impreuna
doar noaptea, intr-un vis
perfect si imposibil,
netinut minte.

Poate vor trece pe strada
straini amandoi,
fara sa stie el va cauta un taxi,
iar ea va intra in magazin.

Poate acolo unde mana ei
a rasfoit o carte,
el ii va cere vanzatoarei zambind
un cadou pentru o aniversare.

Poate dincolo de un zid
vor face amandoi dragoste, simultan,
poate vor rade, poate vor spune
celorlalti cuvinte amare.

Poate parfumul simtit in lift
era al ei,
poate ca tocurile ce inca se mai aud
la poarta, ar fi fost ea.

Poate ca daca ar recunoaste-o
n-ar sti decat stingher sa taca,
intre ei ar fi poate
conventionale cuvinte straine.

Dar omul care va pleca
are in el
nemarturisita sa dragoste
si dorinta.

/1.09.2002/