agonia
romana

v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 


Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 1052 .



bastardele leliei
poezie [ ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [leliasand36 ]

2002-09-15  |     | 



cadrul I
ne purtam unii pe alții în spinare
înghițeam mărunt nodurile din gâtlej
mici speranțe stăteau ghemuite pe
o blană de vulpe
agonizând
se stingeau în brațele noastre printre
generoase crize existențiale
echivoce puncte de vedere
printre pompoase turnuri de gesturi zilnice
capricii aidoma unor cobre mici iscoditoare
atârnau de încheieturile întâmplărilor
cadrul II
dis-de-dimineața
se încurcau socotelile
mureau de spaimă pe dinăuntru
veverițele materiei
neliniștea huzurea se-nmulțea se lățea
ambiția avea brațe și coapse puternice
coronițe mici de gheață
ne învăluiau expresiile
gândindu-ne la una la alta
ne adunam la subsol
ne aruncam boarfele ideilor unele peste altele
pe noi printre dubioase flori de arcuri electrice
repezi tumultoase ne erau căderile alunecările
tanti sofia ne căuta fluturând o zugrăveală din flăcări
he he he ne făceam covrig adormeam cu deștu' în gură
atât de firesc de versatili
cadrul III
mă așez pe covorul moale din mine
ghemuită pe un morman de rufe
luminoase trezite în general drăguțe
disting o ușoară indispoziție gata
de încăierare
e timpul să-l prind de urechi pe
îngerul meu atletic
presupun că joacă elegant și neetic
kensington cu L. George Sand
pe care o servește cu gin sifon și pall mall
ah! se întrece cu gluma
inima mea nu-i nici albă nici neagră
toate îmi merg pe dos
îndoiala se foiește verde-nverzindu-mi prăpastia
strâng voinicește niște puiuți de râs ațos
pe îndelete învăț să-mi scot ghetuțele râzând
ca femeia care te pune pe gânduri.

.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!