Graitul fara glas si vorba fara pas ,
aducatoarele nesocoteli de gand
si umbrele lor , luate-n vant
ti-au rascolit blajinul suflet
si-ai bombonit cu tepi de vipera maiastra ,
cu inima-ti chircita-n plasma deasa ,
te-ai napustit pe versuri de candoare
si pe-a lor dulce culoare-ai vrut s-o stii
dar ti-au crescut solzii , reci cruste
vin sa te asmute mereu , catre iubire
si forma ei cazuta-n poezie
te doare frumosul si-a lui leganat ,
te impresoara inaltul pe trupu-ti dezbracat
si murmuri necuvinte , bune doar de taiat
de parca-n lume n-ar fi decat neguri
si imbacsite forme ce te fac sa tremuri ,
nu vezi oare lumina din rasarit de zi
si pacea dintre clipe , de ce n-ai vrea sa fii ?