vitraliu colorat in prag de manastire
cu lume adunata alene doar in zori
chilia goala umple cu impletite fire
de suflete-ndoite,cu umbre,in culori

e rece zidul,alb,si doar icoana
straluce pe perete ca un sonor vesmant
al viselor inchise intre pereti de vant;
si doar vitraliul des le infraneaza goana

suntem candele-aprinse
la rascrucea dintre stele
si chilia ce ne-apasa-i
necuprinsul dintre ele