agonia
romana

v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 


Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 1498 .



Atit as vrea
poezie [ ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [Veronica_Porumbacu ]

2002-10-07  |     | 



Un sir de generatii si-au asteptat rapsozii,
si la chemari, rapsozii au raspuns.
In cintec lin ori vuiet de explozii,
raspunsul lor la mine a ajuns.

Si faptele de inima si arme
cu focul lor ma cheama azi la fel.
C-un glas stiind sa nalte si sa darme,
raspund contemporanii la apel.

Caci timpul nostru, nu o data tragic,
pe vers isi lasa asprele peceti.
O intimplare, ca un cintec magic,
trezeste o padure de poeti.

Ci eu nu darui vremii care vine,
chiar daca-n rindul martorilor sint,
decat acele ginduri care-ar muri cu mine,
sub cel din urma bulgar de pamint.

In ele nu stiu cit e-otel ori zgura,
dar stiu atit: ca le-am trait din plin.
Prin ele gust a vremilor masura,
si mierea lor, si stropul de venin.

Eu multe stiu pe lume, dar regretul
c-am stat cumva deoparte, mi-e strain.
Prefera remuscarile poetul,
decat un suflet gol, in veci senin.

Tot ce-am simtit mi s-a citit pe fata.
Cum traiul nu ni-i dat de doua ori,
nu mi-am batut vreodata joc de viata -
iar de-am gresit, mai sint judecatori.

Nu stau pe tarmul marii agitate
s-o laud ca sublim observator.
Eu iau in piept talazurile toate,
si cind razbat - razbat cu un popor.

Ce sintem, nu rezuma doar o strofa;
un aliaj de foc si de granit
nu-l poti croi ca pe-un costum, din stofa,
nici dupa un tipar obisnuit.

Si daca darui faptelor azi graiul,
in ele sint, si-n orisice ecou.
Aici imi e pamintul meu si raiul,
si drumul l-as porni oricind din nou.

Nu pot sa jur ca-n orisice rasuflet,
Pegasul printre stele-mi va zbura.
Atit as vrea: sa spun ce am pe suflet
si sa incep
cu tineretea mea.

.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!