Tăcut, încălecă.

Și ochii lui de piatră
Priviră împrejur
La câmpul de bătaie;
Ultimul rămas,
El, ultimul în viață,
Războinicul de fier.

Dușmanii lui:
Amestecați cu țărâna.

Prietenii lui:
Amestecați cu țărâna.

Durerea lui:
Amestecată cu țărâna.

Privi spre soare
Și soarele se prăbuși,
Amestecându-se cu țărâna.
Iar când sabia lui
Șuieră un salut
Și doar corbii cei negri
Îi deteră răspuns,
O lacrimă de piatră
Se prelinse
Pe piatra obrazului
Statuii încremenite
Întru veșnicia victoriei:
Ultimul războinic.


București, 27 noiembrie 1996