Am trecut si eu prin locurile tale
Si n-am vazut mai mult
De niste mori vechi si parasite
Iar oile acelei turmi
Mi s-au parut cu totul inofensive.

Ce n-am inteles niciodata
Este cum de reuseai mereu,
Fara greseala
Sa-l prostesti pe Sancho,
Cum il faceai pe el-paminteanul
Sa creada ca mizeria,
Foamea
Si prostitutia
Acelei lumi
Avea magia basmelor
Cu uriasi
Cu armate-n armuri de argint
Si cu domnite-plictisite de bogatii
Ce asteapta sa fie rapite...

Nu rideti de el-de bietul Sancho
Tocmai voi-cei care acum
Ridicati solemn in picioare
Aplaudati...!