agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2002-10-31 | | Înscris în bibliotecă de Geta Adam
Semnul de foc
Aici, unde din mari crescut-a insula, un altar zidit prapastios in sus, aici, sub ceru-ntunecat, si-atata Zarathustra focul pe-naltimi, semn de foc pentru naierii rataciti, semn de-ntrebare pentru cei ce stiu raspunsul… Aceasta flacara cu pantecele sur - spre inghetate departari isi palpaie nesatul, spre tot mai pure inaltimi cerbicea si-o-ncovoaie- un sarpe tinta-n sus cu nerabdare: semnul acesta mi l-am asezat inainte. Chiar sufletul meu e flacara asta, insetata mereu de noi departari palpaie-n sus, vapaia lui domoala. De ce-a fugit Zarathustra de oameni si fiare? De ce-a fugit dintr-o data de-ntregul uscat? Sase sihastrii cunoaste pan-acum-, dar marea insasi nu i-a fost de-ajuns de-nsingurata, insula i-angaduit sa urce, sus pe munte s-a schimbat in flacara, cautandu-si cea de-a saptea sihastrie acum si-azvarle undita peste cap. Voi, rataciti naieri! Ruine ale vechilor stele! Voi, mari de maine! Ceruri nedescoperite! acum zvarl undita dupa tot ce-i singuratic: raspundeti, ah! La nerabdarea flacarii si prindeti-mi mie, pescarul din muntii-nalti, pe cea de-a saptea, ultima-mi sihastrie!--
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate