Cateodata stau si admir
picturile intunecate
ascunse in zambetele zabrelite
de realitate.

Stau si privesc prin ochiul ferestrei
mele murdare de-atatea rasuflari
ce au privit prin ea
si ma bucur,
si-i multumesc
ca mai exista acel ceva
intre mine privitor
si tristul singuratec trecator.

ieri te-ai uitat si tu la mine,
trecatorule,
iar secunda dintre noi parca a inghetat,
parca intreaga-ti viata s-a coagulat
intr-o sclipire de otel.
Lumina din privirea ta a facut
pentr-o clipire
din mine tine
si m-am simtit stingher.

De ieri am jurat
ca n-am sa mai privesc pe geam
si c-am sa ies sa dau noroc
cu trecatorul meu,
dar astazi am avut un soc
caci m-am simtit privit
si nu am sa inteleg deloc
de ce in sinea mea,
eu am zambit.