Tăceai...
îți frământai usor mâinile
degetele ți se albiseră
de emotie de mine.
Visai...
Aveai
ochii atât de mari
de albaștri,
băteai
speriată din gene
alene
te mirai
de tine
prin mine...
tăcerile se plimbau
între noi
amândoi,
chicoteau...
ținându-de de mînă
împreună.
Prin visul promis.
doar tăcerile tale
țin ochiul speranței
deschis!