Îmi ziceai "Luna"
si eu ma îmbujoram și dansam
nebuna de dor
în jurul tău,
incolor
înfiorată-n dantelă și mătasă
argintiu-albastră.
Visele te-nconjurau fricoase
plângeau,
se vaitau
sfioase
de stele, de nestele
de toate
iluziile mele.
Cîntam,
râdeam,
în jurul tău alergam
nebună
cu nume de lună
rătăcitoare-n furtună...
Te iubeam,
te doream,
te chemam,
în noapte
lângă mine să fii cât mai aproape!
Tu mă sărutai zâmbind
și-mi ziceai "Luna"
iar eu șăgalnic
îți promiteam
că vom fi împreună
întotdeauna!