Mă scurg în izvoare și-n abur ușor
Mă urc până-n poarta aceluiași nor,
Zburând, printre îngeri cu pene ce dor
Infipte în spate, inutile, decor.

Văd luna, în stele lumina-și împarte
Pictând într-o gaură uitatele arte
Vărsându-și cerneala în bicisnica moarte
Scriind povestiri pe praful din Marte

Diana își plânge iubitul bolnav
Grimase răsfrânte pe discul concav
Toxinele-i umflă chipul puhav,
Pământul își pierde aerul grav.

Ating, o steluță cu mâini tot mai reci
Fantasmă ce-adulmeca suflete seci,
Privire de mort si racoarea din beci
Sunt stele ce cad și vor să le-ntreci.

Tatuate în trupuri, chimice șoapte
Legendă e vremea caiselor coapte
Si ceru-n apus între ziuă și noapte
E roșu, e sânge, pe calea de lapte.