tu nu vei intelege
si poate, nici nu vei ierta
si-n tine vei incepe a plange
si-ncet, incet ma vei uita.

tu nu vei ingelege
ceea ce visu-mi-o sa nasca
si obosita tu ghem te vei strange
si-o lume-ti va avea somnul sub talpa.

tu nu vei intelege
cate-n ochi imi vor sclipi in zori
si naiva de toate vei rade
si oarba vei incerca sa zbori...

eu nu voi intelege
izvorul amar din sufletul meu
si strop cu strop voi strage
in cupa sacra daruita de Dzeu.

noi nu vom intelege
si poate, nici nu vom ierta
si-n noi vom incepe a plange
si-ncet, incet ne vom iuta.

9 decembrie 2002. Chisinau.