de mult astept sa am ce n-am avut,
s-alerg cu tine ca fluturii pe camp,
si sa te-opresc din zbor cu un sarut,
sa ma privesti mirata, cu-n aer prost si tamp.

si sa zburam din floare-n floare,
mai inocenti decat niste copii,
simtind in inimi cu fiecare-mbratisare
ca devenim din ce in ce mai vii.

astept sa-ti stau cu capul in poala,
sa-ti treci degetele-antene prin par,
ca sa adorm; si nimeni nu ma scoala
in atmosfera plina cu-aroma florilor de mar.

dar tu n-apari, nici visul nu se-ntampla,
si sunt cuprins iar de melancolie,
sunt singur si batran, cu poezii albe la tampla
si nu-mi mai vine de la tine vreo solie.

si imi trec anii ca fluturi albi, de gheata,
si poeziile-mi imbatranesc si ele,...
tot ce-am avut si am pierdut in viata
sunt poezii cu fluturi ce zboara spre stele.



21 feb 2000