Pustiu se-ntinde in fata mea,
Pustiu se-ntinde in spate.
Tacerea e atat de grea,
Mai grea decat se poate.

De ce-as fi vrut sa plec,
Sa fug, sa plang, sa mor?
Caci in pustiu petrec
Si-n jale si amor.

Si daca tot n-a mai ramas
Nimic din tot pustiul,
De ce as vrea sa mai am glas
Ca sa-mi jelesc sicriul?

Dar parca tot as vrea sa'ncerc
Veninul dintr-o floare
Si poate as putea sa trec
Peste ceva ce moare.