Cred ca suntem prea vanitosi sa-i putem iubi,
Cum afirmam, pe altii.
Mai precis si corect e sa spunem:
Am nevoie de tine!
Cred ca de fapt iubim doar
ceea ce simtitm noi
Pentru ei.

Cred ca azi poti sa mori fericit
Pentru persoana iubita,
Mai ales stiind ca nu e chiar nevoie,
Dar cred ca peste
de cateva sute de ori maine,
N-ai mai fi in stare nici sa traiesti
Pentru aceeasi persoana.

Cred ca acum crezi fiecare cuvant
Pe care il rostesti, in iubire.
Dar mai cred ca le-ai putea renega pe toate
Ca iesite din gura fantomei tale,
Cu o sigura intoarcere pe calcai.
Si cred, mai ales,
Ca reamintite de persoana iubita,
Iubita candva, aceste cuvinte
Iti vor parea insulte si, pe alocuri,
Puternice acuzatii.


Alta poezie...scrisa alta data
la cu totul alta data
Alta data...

Adevarul despre Adevar

Spui adevaruri glumind,
Sa cred ca-i o gluma,
Sa nu cred...sa ma-ndoiesc
De ticalosia lor.
Spui adevaruri cu nonsalanta,
Cu zambetul pe buze,
Ca si cum n-ar trebui
Sa le ia nimeni in seama.
Ascunzi adevarurile atat de dezinvolt,
Cu sufletul atat de impacat,
Incat ma infioara
Ca nu stii inca ce-i minciuna.
Esti un copil care refuza sa creasca,
Care refuza sa desfaca binele din rau.
Ma sperie dezinvoltura ta,
In cele mai nepotrivite momente,
Ma dezarmeaza nepasarea ta,
In cele de care-ar trebui sa-ti pese.
Tu vrei sa fii sincer,
Tu vrei sa dormi impacat,
Dar daca inca n-ai aflat
Adevarul nu e o joaca
Si cand spui jumatate de adevar,
E tot o minciuna.
Te minti pe tine si pe toti
Scotand sinceritatile tale in joc,
Ca pe niste asi
Care-ti vor castiga jocul.
Tu nu esti cartofor
Si-n sinea ta n-o sa joci niciodata
Cu zaruri masluite.
Stiu ca-ti place intotdeauna sa castigi,
Stiu cat te maguleste izbanda,
Dar nu, nu vreau sa castigi
Cu pretul asta.
Da-o naibii de vanitate,
te lasi orbit de ea, atat de orbit,
Incat nu vezi ca te-ndeparteaza de tine
Si de toti pe care-i iubesti,
In felul tau straniu si pagubos,
Cu-atata resemnare
Ca trebuie sa-i pierzi.
Nu, nu trebuie sa-i pierzi,
Dar efortul de a-i tine
Iti pare prea mare,
Vanitate-ti cornuta
Te-mpiedica sa le spui:
Ramai sau iarta-ma sau am gresit.
Te bati cu pumnii in cap
Si-i lasi sa plece
Cand ai putea sa-i apuci de brat
Si sa strigi:
Nu plecati! Sunteti tot ce am mai de pret
In lumea asta mare.
O, Doamne, tu nu pricepi,
Tu nu vezi
Ca n-ai ce joc sa castigi?!
Viata nu-i o joaca
Si nici o minciuna
Chiar daca-i asortata
Cu adevarul spus pe jumatate.
Tu n-ai nimic de ascuns,
Decat capul in nisip cateodata.
Ti-e teama de tine,
Si de-aia in loc de oglinda
Ai pus acolo
Icoana lui lui Narcis.
Ma tem pentru tine,
Ma tem ca viata intr-o zi
Iti va pune oglinda in loc
Si te vei rani
Dand cu pumnii in ea.
Mi-e teama, ma tem pentru tine,
Pentru putinele tale puncte de sprijin
In acest univers
care nu iarta.