Mi-e inima grea seara
Caci in ea se aduna
Cenusa zilei muribunde.
Ma bantuie tot mai des
Stafiile secundelor risipite
In iluzii fade,
Cruciade castigate
In numele Inutilului.
Privesc trist pe fereastra
Cu ochiul impumutat de profet.
Universul sta potol la PECO
Si alimenteaza cu eoni.
Oarecum mai la stanga
Un pui de zeu cumpara
Inghetata de ambrozie
Cu doua veacuri jumate.
Oftez si-mi lipesc tampla
De trupul dolofan al Lunii:
"Muma, invata-ma nemurirea,
Invata-ma sa ma baricadez in timp!"
Disperare sublimata-n sunet,
Mort si el la sfarsitul aerului.
Un stol de umbre trece grabit
Spre inmormantarea unei stele,
In casa de peste drum s-a nascut un copil.