Ai rasarit ca ingerii din stele lin cazand ,
Pe inima cu vers de aur te visez vibrand ,
O lume despre care numai magii pot canta
Si ceruri si pamanturi mi-ai lasat in urma ta .
Acum ma zbat ca valu-n tarm pustiu
Cand tu departe plangi si singura te stiu
Privind fereastra ninsa-n vise argintii
Prin fulgi cobor in inima-ti , sa stii !
Te prind de doruri , timpul plange dus ,
La mine-n vesnicie gandurile toate au apus
Sarut si urma peste care treci
Si florile pe care lacrimile-ti cad mai reci .
Iar noaptea dintre stele iar apar
Sa-ti fur din amintiri si sa-ti fiu iar
O dulce poezie strecurata-n patima din cer
Spre care ochii mei te cauta si sper
Sa-ti fiu iar legamant de dor etern
Din care doar sperante-n inima sa cern !