Asa a fost scris!
La miezul noptii,
cand acele ceasornicului
se vor imbratisa pe furis,
sarutarile toate,
speriate si amare
vor intra tacute
in eclipsa de soare.
Asa a fost scris!
Din toiagul meu
sa nu mai dea ramuri verzi,
sa ratacesc drumul,
sa-mi tocesc opincile de fier,
sa ma pierd in ecouri ca fumul!
Povestea sa fie fara sfarsit,
infinit
o vrajitoare nebuna,nebuna
sa ne amestece vietile
cu o raza rosie de luna!
Ceea ce trebuie sa se intample
are sa se intample...
Asa a fost scris
visul sa ne ramana doar vis!